Amazonia

Saturday, March 27, 2010
Lima, Peru
Dupa cum va spuneam aseara Amazonia a fost de departe highlight-ul excursiei de pana acum. E asa o lume, incredibil, cel mai fascinant si diferit loc in care am fost eu vreodata. Deja dupa juma de ora de la decolarea din Bogota, odata trecuti Anzii, dedesubt nu vedeam decat o uriasa intindere de padure, intrerupta doar de panglicile late de apa. Restul de o ora de zbor pana la Leticia asa a aratat. Si asta e doar o mica particica din Amazonia. E o senzatie unica.

N-am nici poze nici povesti cu incredibila biodiversitate a acestui loc . Ce m-a atras pe mine-n primul rand a fost sa vad cum traiesc oamenii in lumea asta. In final este o jungla cat un continent, iar orasele din Amazonia sunt printre cele mai izolate din lume. Cred ca e unul din ultimele locuri de pe Pamant unde distantele inca se masoara mai mult in zile decat in ore. Pentru ca mijlocul principal de transport e vaporul iar distantele uriase. Leticia-Manaus (aval) 3 zile si trei nopti, Manaus – Leticia (amonte) o saptamana. Probabil ca Belem-Iquitos faci vreo luna. E incredibil!

Raul in sine te face mic mic mic. Pe portiunea de la Leticia la Iquitos, care e la vreo 4000 km distanta de varsare, raul deja e lat de 3-4 km pe alocuri. Cica la varsare nu vezi de pe un mal pe altul. Urca vapoare oceanice pana la Iquitos! Dintre diversele feluri de peste din rau, unii au 2-3 m lungime si sute de kilograme. Asta-i mama tuturor raurilor.

Leticia-Tabatinga-Santa Rosa este remarcabila tripla granitza din mijlocul padurii . Te misti liber intre cele trei (primele doua orasele de 30-40.000 de oameni pe malul nordic, al treilea un satuc de vreo 3000 pe cel sudic), platesti in ce moneda vrei, toata lumea vorbeste si spaniola si portugheza, si bei beri din trei zari diferite de la mii de kilometri distanta. Simplul fapt ca aceasta mini-conurbatie cosmopolita exista mi se pare fascinant, pentru ca-n afara de granitza, apa si padure aici nu e mai nimic. Iquitos-ul de bine de rau a avut doua boom-uri, unul cu cauciuc altul cu petrol, dar Tripla Granita parca-i aparuta asa de nicaieri. Ma rog, nici nu i-am studiat io istoria.

Iquitos-ul e cel mai mare oras din lume care nu are drum de access. Altfel spus vii sau pleci cu avionul sau barca. Si-s juma de milion de suflete!!! Lonely Planet-ul pune bine problema: a slightly manic jungle metropolis. Hodoronc-tronc in mijlocul junglei ai agitatie urbana ca-n Bucuresti. Juma din galagie e facuta motokar-uri (tuc-tuc-uri). Pentru cei care-ati vazut Asia n-o sa vi se para nimic spectaculos dar pe mine m-au dat pe spate . Baga ca nebunii pe trei roti, trafic, zbierete, incredibil. E si ditamai portul, resurse importante de petrol in apropiere, asta-i unul din cele mai importante orase ale Perului.

Apogeul a fost Belen-ul, o favela lacustra a Iquitos-ului, botezata eufemistic Venetia Loretiana (Loreto e numele regiunii a carei capitala e Iquitos, un judet cat vreo 2 Romanii). Pe de o parte te loveste intinderea si structura favelei: sunt sute de case plutitoare care urca si coboara odata cu raul (pana la 15 m pe an). Acum raul era sus si de-aia mergeam cu barca. Dar circa 3-4 luni pe an apa coboara si toata mlastina aia devine pamant arabil pe care se seamana si culege porumb si yucca. Au parcele marcate sub apa. Fenomenal. Pe de alta parte este o saracie absolut lucie cum io n-am mai vazut. Electricitate s-a tras de douazeci de ani, apa potabila tocmai a venit de 2. Restul, in apa!

Ca sa-nchei pe un ton mult mai vesel, asa cum va povesteam pe Facebook, mancarea este un alt film. Practic 5 zile nu prea am stiut ce mananc. Pirarucu, paiche si inca unul care nu-mi aduc aminte cum ii zice la capitolul peste. Salata de inima de palmier si suc de camu-camu. Am intrat intr-o cofetarie in Iquitos unde juma din aromele de inghetata nu le cunosteam pentru ca erau fructe amazoniene. In Leticia pe meniu la sectiunea sucuri naturale aveau doua categorii, fructe columbiene (oricum o dementa pentru ca pe langa mango, maracuya si guanabana apar feijoa, lulo, tomate de arbol, etc) si fructe amazonice (nu mai auzisem de nici unul in viata mea). Delicios!

Bine, scuze ca-s scurt, povesti mai pe larg acasa, am tulit-o ca-n 3 ore juma zbor la Buenos Aires J!!!
Other Entries

Comments

Cris. Radulescu
2010-04-02

Am auzit ca in Peru exista o bautura traditionala: chincha - or something like that. Ai baut?
In rest, cum esti?
t pup

tudorbenga
2010-04-02

exista, asa e, licoare locala de porumb din cate stiu io. N-am baut! In rest toate bune, saru´mana!

2025-02-10

Comment code: Ask author if the code is blank